MURĂTURI ŞI CONSERVE PENTRU IARNĂ

837. BULION DE ROŞII ÎN STICLE
Se aleg roşii coape, de preferinţă rotunde, deoarece sunt cărnoase şi au mai puţine seminţe. Se spală, se rup în două, iar jumătăţile se strâng între degete, astfel încât să se scurgă tot miezul apos din ele (având mai puţină zeamă, se vor lega mult mai uşor la fiert). Se pun într-o oală mare, smălţuită, pe foc, ţinându-se până dau câteva clocote şi se răsucesc pieliţele. Se dau la o parte, se trec prin ciur, frecând cu o lingură de lemn, până rămân numai seminţele şi pieliţele. Se pun din nou pe maşină, în oala spălatâ curat. Se amestecă mereu, cât fierbe, până se îngroaşă atât, încât să se poată turna uşor în sticle. Nu se lasă o clipă neamestecat, deoarece bulionul se prinde uşor de fund şi se arde. Bulionul se toarnă cald prin pâlnie, în sticle. Pentru ca să nu plesnească, se înfăşoară sticla într-o cârpă umedă. Se umplu sticlele până la gât, se toarnă o lingură de ulei şi se astupă cu dopuri noi, care au fost fierte, sau se leagă cu hârtie celofan pusă în două. Pe măsură ce se astupă, se aşază la un loc ferit, în picioare, se acoperă bine cu pături şi se ţin astfel până se răcoresc complet; a doua zi, la cele astupate cu dopuri se pune smoală şi se păstrează la loc răcoros şi uscat.
Dacă nu există un loc bun de păstrare, ca să nu fermenteze bulionul, este prudent să se fiarbă sticlele, după ce au fost asupate numai cu dopul de plută, în alt vas cu apă. Ca să nu sară dopul la fiert, se leagă cu sfoară şi după ce au fost ţinute în pături, să se răcorească încet, se pune deasupra smoală.

838. ROŞII CONSERVATE ÎN BORCAN
Se aleg roşii coapte, dar nu stricate. Se spală, se introduc o clipă cu ajutorul unei site în apă clocotită, se curăţă de pieliţe, se taie în patru şi se îndepărtează seminţele.
Se pun într-un castron adăugând la 1 kg de roşii 2 g de acid salicilic şi sare după gust (se fac sărate ca pentru mâncare, nu mai mult). Se amestecă uşor cu mâna sau cu o lingură şi se aşază în borcane mici, fără zeama pe care au lăsat-o. Se leagă cu hârtie pergament sau cu celofan şi se păstrează la rece.

839. ROŞII ŞI ARDEI PENTRU CIORBĂ
Se aleg roşii coapte şi sănătoase, se taie în două, apoi în felii subţiri. De asemenea se taie ca fideaua câţiva ardei graşi, precum şi frunză verde de mărar şi de pătrunjel. Se face un amestec în proporţiile dorite, într-un vas, adăugând sare după gust (ca pentru orice mâncare). La fiecare kilogram de roşii şi ardei se adaugă câte 2 g de acid salicilic. Se amestecă împreună şi se pun în sticle. Se astupă bine cu dopuri fierte (cu ajutorul maşinii de dopuri), se acoperă cu smoală sau cu ceară şi se păstrează sticlele la rece.

840. ESENŢĂ PENTRU SUPĂ
Se curăţă şi se spală: 2 kg de morcovi, 1 kg de ceapă, 1 kg de roşii, 1/2 kg de păstârnac, 4 ţeline, 4 ardei graşi, o varză mică, o conopidă mică şi 10 g usturoi. Se taie tot zarzavatul bucăţi şi se trece apoi prin maşina de carne. Se amestecă cu 1/2 kg de sare şi se pune în borcane, apăsând cu lingura, ca să nu rămână goluri, iar deasupra se toamă ulei de un deget. Se leagă cu hârtie pergament sau cu celofan şi se păstrează la rece.
Se poate întrebuinţa la supe, la ciorbe, punând câte o lingură din acest amestec la 1 l de apă. De asemenea dă gust bun la unele mâncări ca: ardei umuluţi cu orez, sarmale de post etc.

841. CASTRAVEŢI ÎN SARAMURĂ (DE CONSUMAT VARA)
Se aleg castraveţi tineri şi foarte proaspeţi. Se spală în apă rece şi se taie puţin din capete. Dacă sunt castraveţi mai groşi care trebuie să se mureze repede, se despică puţin la mijloc în lungime, cu un cuţit. Se pune apa la fiert cu sare, în proporţie de 50 g de sare la 1 l de apă. După ce a dat câteva clocote, se dă la o parte să se limpezească.
Se aşază castraveţii în borcan, se pun printre ei căţei de usturoi, iar deasupra se acoperă cu crengi de mărar. Se toarnă saramura fierbinte şi se leagă cu hârtie pergament. Dacă borcanul este de sticlă, pentru a nu plesni, se înfăşoară într-o cârpă udă. Se pune la soare şi se lasă 2 — 3 zile. Între timp se vântură zeama de două, trei ori. După ce sunt bine muraţi, se ţin la rece şi se consumă după trebuinţă.

842. MURĂTURI ÎN SARE PENTRU IARNĂ
Murăturile de iarnă se fac în butoiaşe de stejar, a căror mărime depinde de nevoile casei. Butoiul se spală şi se opăreşte bine (butoiul întrebuinţat numai pentru murături devine cu atât mai bun, cu cât se învecheşte). Dacă are miros de mucegai, se stinge în el o mână de var. După ce s-a stins varul, se spală butoiul cu mai multe ape, frecându-l cu o perie, şi se lasă să se svânte. Se freacă apoi înăuntru cu usturoi pisat. Separat se spală în două, trei ape castraveţi, pepeni verzi mici, ardei lungi, gogonele (pătlăgele roşii crude), mere tari, ţelină, pătrunjel, morcov. Tot zarzavatul întrebuinţat trebuie să fie proaspăt şi nevătămat, altfel se moaie în timpul iernii. Se aşază toate în butoi, în proporţiile dorite, se adaugă câteva fire de mărar uscat şi frunze de vişin care ţin murăturile tari, iar deasupra se toarnă saramura clocotită, făcută din 500 g de sare la 10 l de apă. Pentru ca murăturile să fie gustoase şi să ţină mai bine, se adaugă câte 1 l de oţet la fiecare 10 l de apă. Se astupă bine cu dopul de lemn şi în fiecare zi, timp de 10 zile, se rostogoleşte puţin butoiul prin curte, ca să se amestece bine murăturile şi saramura să le cuprindă pe toate. Se aşază apoi butoiul într-o pivniţă uscată şi se desfundă atunci când începe consumul de murături.

843. MURĂTURI PENTRU IARNĂ (ÎN BORCAN)
Într-o oală mare, se pun la fiert 9 l de apă cu 1/2 kg sare şi 1/2 l oţet. Se aşază în borcane de sticlă, de 5 — 6 l, bucăţi de varză roşie, bucăţi de conopidă, alternând cu morcovi şi ţelină tăiate felii mai groase, gogonele şi ardei lungi. Se înfăşoară borcanul cu o cârpă groasă bine umezită şi se toarnă fierbinte soluţia de apă cu sare şi oţet (dacă este bine înfăşurat cu cârpă udă, borcanul nu plesneşte). Se pun deasupra câteva boabe de piper, câţiva căţei de usturoi, 2 — 3 frunze de dafin şi o creangă de mărar uscat. Se leagă borcanul cu hârtie celofan pusă în două şi se ţine la căldură până se limpezeşte apa. Se pune spre păstrare la un loc răcoros.

844. VARZĂ ACRĂ ÎN BORCAN
Se taie varza ca fideaua, se pune într-un vas, presărând sare ca pentru mâncare. Se amestecă uşor cu mâna, până începe să se moaie. Se aşază îndesat în borcan, punând între straturile de varză tocată şi foi întregi, care se pot folosi la sarmale. Deasupra se apasă cu două scândurele aşezate cruciş. După câteva ore, când varza din borcan s-a lăsat, se mai adaugă alte câteva rânduri de varză cu sare. Se pun din nou scândurelele, apăsând bine, astfel încât toată varza să fie cuprinsă de zeama pe care o lasă. Dacă este necesar, se mai adaugă puţină apă sărată (30 g sare la 1 l apă). Se leagă cu hârtie pergament sau cu celofan si se lasă la soare, să se mureze.

345. VARZĂ ACRA IN BUTOI
Butoiul trebuie să fie de stejar. Se spală bine, se opăreşte şi se lasă să se zvânte. Se aşază într-o pivniţă uscată, pe doi butuci, pentru ca vasul în care se scoate zeama să poată încăpea uşor sub canea (robinet). Se controlează dacă funcţionează bine caneaua. Se aleg verze îndesate şi sănătoase, dar nu prea mari. Se îndepărtează frunzele veştede, se crestează în formă de cruce în partea cotorului, scobindu-l puţin cu cuţitul. În fiecare scobitură se pune puţină sare. Se aşază varza rânduri în butoi. La 100 de verze se adaugă circa doi pumni de boabe de porumb, două, trei fire de hrean şi trei, patru gutui frumoase. Separat se pregăteşte o saramură din 500 g de sare mare de bucătăie la 10 l de apă. Se toarnă peste varză, punând deasupra un teasc făcut din scânduri şi o piatră mare bine spălată. Dupa două, trei zile, varza se lasă, de aceea se mai adaugă câteva verze, până se umple din nou butoiul. După două zile începe pritocirea, care continuă până începe să se mureze varza, la fiecare 2 — 3 zile. Prin canea se lasă să curgă zeamă într-o oală mare. Când aceasta este plină, se toarnă zeama peste varză în butoi. Se repetă operaţia de câteva ori până ce toată zeama a fost vânturată. După patru, cinci spătămâni varza este murată. Dacă se formează cu timpul floare deasupra, aceasta trebuie curăţită regulat, iar teascul bine spălat. Varza se va păstra astfel tare.

846. CASTRAVEŢI MICI ÎN OŢET
Se aleg castraveţi mici şi foarte proaspeţi. Se spală, se taie puţin la capete şi se scurg bine de apă. De asemenea se pregătesc câţiva morcovi tăiaţi cu cuţitul special, în rondele crestate, câteva frunze de ţelină şi după gust, câţiva căţei de usturoi. În acest timp se fierbe oţetul cu sare, astfel încât să fie bine sărat la gust (circa 50 g la 1 l de oţet) şi cu câteva boabe de piper. Oţetul de vin este mai bun, dar se poate întrebuinţa şi oţet obişnuit, de 9. Se lasă separat să se răcorească. Se aşează castraveţii în borcan, iar printre ei felii de morcov, frunze de ţelină şi căţei de usturoi. Se toarnă oţetul răcorit, împreunâ cu boabele de piper. Deasupra se pun boabe de muştar sau frunze de vişin bine spălate, care menţin castraveţii tari. Se leagă borcanul cu hârtie pergament. Se pun la cămară, iar după circa 10 zile se pot întrebuinţa.

847. GOGOŞARI ÎN OŢET
Se aleg gogoşari frumoşi, nevătămaţi şi proaspeţi. Se spală şi se lasă pe un şervet să se zvânte, sau se şterg cu o cârpă moale. Se înţeapă fiecare cu un ac, de 2 — 3 ori. Se aşază în borcane. Se fierbe oţetul, adăugând la fiecare litru 60 g de sare, două linguri de zahăr, o foaie de dafin. După ce s-a răcorit bine, se toarnă peste gogoşari, punând deasupra câteva boabe de muştar sau frunze de vişin. Se pun apoi cruciş două scândurele mici, care trebuie să ţină gogoşarii în oţet. Se leagă cu hârtie pergament şi se ţin la cămară până se murează.

848. VINETE ÎMPĂNATE, ÎN OŢET
Se aleg vinete tinere şi nu prea mari. Se taie codiţa şi se despică în lung pe ambele părţi, dar nu de tot. Se pun în apă fierbinte şi se lasă să clocotească până încep să se moaie. Se scot şi se aşază pe masă unele lângă altele, iar peste ele se pune un fund cu greutăţi deasupra. Separat se pregăteşte zarzavatul, tăind ca fideaua morcovi, pătrunjel, ţelină, varză, ardei verzi, în proporţiile dorite. Se freacă toate zarzavaturile uşor cu puţină sare, adăugându-se, după gust, şi câţiva căţei de usturoi. Umplutura aceasta se introduce în despicături, apoi se leagă pătlăgelele cu cozi de ţelină opărite şi se aşază rânduri în borcan. Deasupra se toarnă oţet fiert cu sare şi răcorit, în proporţie de 50 g la 1 l de oţet. Se leagă borcanele şi se păstrează la un loc răcoros.


849. CIUPERCI MARINATE
Se aleg ciuperci mărunte şi închise. Se spală în câteva ape. Se pun la foc într-o cratiţă cu ulei, în proporţie de 100 g ulei la 1 kg de ciuperci, şi puţină sare. După ce au dat în clocot, se mai ţin 10 minute. Se adaugă câteva linguri de oţet, o linguriţă de piper pisat, sare după gust, precum şi o foaie de dafin. Se aşază în borcane şi se fierb o oră pe baie de apă.

850. CONOPIDĂ ŞI MORCOVI ÎN SARAMURĂ
Se curăţă conopida şi se desface în buchete. De asemenea se curăţă morcovi în lungime cu cuţitul special, crestat, şi se taie rondele ceva mai groase. Se aşază la fundul borcanului: foi de viţă, foi de ţelină şi puţin mărar. Apoi se aşază conopida şi morcovii, iar deasupra se mai pune puţină foaie de ţelină şi mărar. Se fierbe cantitatea necesară de apă cu sare (50 g sare la 1 l de apă), se pun câteva boabe de piper la fiert şi se lasă să se răcorească, nu însă complet. Se toarnă în borcan, se leagă cu hârtie pergament şi se ţine la căldură până când se limpezeşte zeama. Se pune spre păstrare la un loc răcoros.

851. ARDEI CONSERVAŢI ÎN SARE
Se aleg ardei graşi frumoşi. Se spală într-o apă, se taie în jurul codiţei un căpăcel şi se curăţă de seminţe. Se presară fiecare cu puţină sare înăuntru şi se lasă să stea într-un vas mare sau într-o oală, până a doua zi, ca să se moaie. La 100 ardei graşi, intră 3 — 400 g sare. După ce s-au muiat se aşază în borcan, unul în altul, ca să încapă cât mai mulţi turnând şi apa pe care au lăsat-o. După câteva ore, dacă s-au lăsat, se mai adaugă câţiva ardei, până se umple complet borcanul, se apasă cu o scândurică atât, cât să-i cuprindă zeama care a ieşit din ei. Dacă aceasta nu ajunge până sus, se poate turna puţină apă cu sare. Se pune un praf de acid salicilic muiat cu puţină apă caldă ca să nu facă floare, se apasă cu o scândurică, se leagă cu hârtie pergament şi se ţin la loc răcoros. Înainte de întrebuinţare se desărează, punându-i din ajun în apă. Într-un borcan de 6 kg intră 100 — 120 ardei frumoşi.

852. TARHON CONSERVAT ÎN OŢET
Se aleg frunze de tarhon proaspăt. Se pun într-un castron şi se presară bine cu sare. A doua zi se aşază într-un borcan mic, se apasă deasupra cu două scândurele aşezate cruciş, apoi se toarnă oţet cât să le cuprindă. Se leagă cu hârtie pergament şi se păstrează la rece.

853. MĂRAR VERDE CONSERVAT PENTRU IARNĂ
1. În sare. Se alege mărarul ca pentru mâncare şi se aşază într-un borcan de 1/2 de kilogram, presărând sare între rândurile de mărar. Până a doua zi mărarul lăsându-se, se adaugă alt mărar, de asemenea presărat cu sare, până se umple borcanul. Se pun deasupra cruciş două scândurele, apăsând uşor, astfel încât zeama lăsată de mărar să-l acopere complet. Se leagă cu hârtie pergament şi se păstrează la rece. Iarna se scoate câte puţin, pe măsura necesităţii, se ţine o oră în apă rece şi se întrebuinţează la mâncare, ciorbă etc.
2. Uscat. Se alege mărarul ca pentru mâncare şi se întinde pe hârtie, la un loc uscat (dar nu în soare) unde se ţine câteva zile până se usucă. Se păstrează în cămară, în săculeţ de pânză. Se spală înainte de întrebuinţare.

854. PĂTRUNJEL VERDE CONSERVAT PENTRU IARNĂ
Se pregăteşte la fel ca mărarul uscat (vezi).

855. ZARZAVAT USCAT PENTRU CIORBĂ
În cantităţi mari, zarzavatul se usucă în cuptoare anume de uscat. Pentru trebuinţele casei se poate, cu oarecare grijă, usca şi pe grătare în cuptorul maşinii.
Morcovii se aleg din varietăţile cu rădăcina mică, care sunt mai fragezi şi mai dulci. Se rad, se spală şi se taie felii subţiri. Se opăresc cu apă clocotită, fără să mai stea pe maşină, se scurg şi se aşazâ pe grătare de sârmă, anume împletită. Se introduc în cuptor când focul este aproape stins (temperatura cuptorului să nu fie mai mare, de 60 — 70 C) şi se ţin până s-a răcit cuptorul. A doua zi se mai bagă la cuptor, la aceeaşi temperatură, iar între timp se ţin într-un loc curat şi bine aerisit. Morcovii uscaţi se păstrează în săculeţe de pânză.Ţelina, pătrunjelul şi păstârnacul se usucă la fel cu morcovul.