RACI, MELCI, MIDII

162. RACI FIERŢI
18 raci, apă cât să-i cuprindă, sare, câţiva căţei de usturoi, o frunză de dafin, puţine condimente.
Se controlează ca toţi racii care trebuie pregătiţi să fie vii. Se fierbe atâta apă într-o oală cât să acopere racii, nu mai mult. La patru litri de apă se pune o lingură plină de sare; în orice caz, apa se gustă deoarece ea trebuie să fie mai sărată decât se cere la gust. Se pun câţiva căţei de usturoi şi, după gust, puţine condimente, adică o frunză de dafin şi un fir de pătrunjel, iar cine doreşte, zarzavat de supă şi ceapă. Se fierb la foc iute. Când zeama clocoteşte, se aruncă înăuntru racii, bine spălaţi în mai multe ape şi scurşi, şi câteva boabe de piper. Se ţin pe foc încă cinci minute, nu mai mult, socotite din momentul când au dat în clocot. Se lasă să se răcească în apa lor. Se aşază frumos pe o farfurie, se pun împrejur frunze de pătrunjel. Cine doreşte, poate să scoată maţul din gâturi când racii sunt încă vii, înainte de a-i fierbe.

163. PILAF DE RACI
18 raci mijlocii, 3 l apă, 1 lingură sare, 3 căţei de usturoi, 6 linguri ulei, 1 ceaşcă mare de orez.
Se fierb racii în apă cu sare. După dorinţă se poate adăuga în apă zarzavat de supă şi ceapă. Când s-au răcorit, se curăţă de coajă, se scoate maţul din gâturi, iar acestea împreună cu labele sunt puse la o parte. De asemenea se pot lăsa la o parte câteva carapace care se umplu la sfârşit cu orez şi servesc drept garnitură. Se îndepărtează stomacul şi cele două pietre albe, când există, iar restul de coji se pisează bine în piuliţa de piatră. Se încing într-o cratiţă trei linguri de ulei, se pun cojile pisate şi când încep să se rumenească, se sting cu patru ceşti de zeamă în care au fiert racii. Se lasă să fiarbă bine. Se strecoară zeama printr-o sită fină. Separat se încing trei linguri de ulei, se pune orezul ales şi spălat şi când începe să se rumenească, se adaugă două ceşti de zeamă în care au fiert cojile de raci. Se dă orezul la cuptor 20 — 30 minute şi nu se mai umblă cu lingura. Când este gata, se dă la o parte şi se amestecă cu labele şi cu o parte din gâturi. Se adaugă un praf de piper. Se aşază într-o formă de tablă, păstrând câteva linguri cu care se umplu carapacele. Se răstoarnă din formă pe farfurie şi se pun împrejur gâturile rămage şi carapacele umplute cu orez.

164. SCORDOLEA DE RACI
18 raci mijlocii, 50 nuci, 1 felie de pâine, câţiva căţei de usturoi, 100 g ulei, 1 lingură oţet, sare.
Se fierb racii. Se curăţă nucile de coajă şi se pisează bine într-o piuliţă de piatră. Se adaugă o bucată de miez de pâine albă, muiat în apa în care au fiert racii şi bine stors, după gust, puţin usturoi pisat. Se freacă bine într-un castron, punând câte puţin ulei, până se face ca o cremă untoasă. Se adaugă sare şi oţet sau zeamă de lămiie. Se aşază pe farfurie şi se pun împrejur raci fierţi sau numai gâturile şi labele curăţite.

165. MIDII FIERTE
2 kg midii, 1 pahar de vin, 1 ceapă, 1 frunză de pătrunjel, cimbru, dafin, 2 căţei de usturoi, sare, piper.
Ca şi la raci, o primă condiţie la pregătirea midiilor este ca ele să fie cât se poate de proaspete. Fie că sunt servite cu scoica, fie fără scoică, trebuie mai întâi foarte bine spălate, chiar rase cu cuţitul, ca să nu mai rămână urmă de nisip. Nu se ţin prea mult în apă, ci se spală pe rând una câte una. Scoicile trebuie să fie bine închise. Când sunt întredeschise, se introduce foarte puţin vârful unui cuţit. Dacă se închid imediat, înseamnă că sunt vii, dacă nu se închid, înseamnă că sunt moarte şi trebuie aruncate. După ce sunt bine spălate, se pun într-o cratiţă încăpătoare, nu prea multe odată, pentru a fi cuprinse uniform de căldură. Când sunt vii, mdiile se deschid imediat la fiert. Se adaugă ceapa tăiată felii, mirodeniile, sarea, piperul şi un pahar de vin alb sau de apă. Se acoperă cratiţa şi se fierb la foc iute. Din când în când se saltă cratiţa, astfel încât să vină toate în contact cu focul. După 10 — 15 minute, toate midiile trebuie să fie deschise, deci gata. Se scot pe rând, se îndepărtează jumătatea de scoică de care nu este prinsă carnea, se pun într-un castron. Se scurge deasupra zeama din cratiţă, dar încet, pentru ca nisipul care s-a mai desprins de pe midii la fiert să rămână la fund. Se servesc calde cu zeamă de lămâie.

166. MIDII PESCĂREŞTI
Aceleaşi cantităţi ca mai sus, în plus 50 g unt proaspăt, 2 linguri pesmet, 1 lingură pătrunjel verde tocat, 1 linguriţă zeamă de lămâie.
Se fierb midiile ca mai sus. Se scoate cu totul carnea din scoică, se ţine la cald, dar nu direct pe maşină. Se scurge zeama în alt vas, Se spală cratiţa, se pune un pahar nu prea plin de vin alb şi o ceapă mică tăiată foarte mărunt. Se lasă să scadă la foc iute. Se adaugă zeama în care au fiert midiile şi se lasă să dea 2 — 3 clocote. Se trage pe marginea maşinii, se adaugă untul tăiat în bucăţele mici ca să se topeascâ repede şi pesmetul turnat în ploaie, ca să nu facă cocoloşi, apoi pătrunjelul şi zeama de lămâie. Se pun midiile în sos şi se lasă pe foc, dar fără să fiarbă. Se servesc fierbinţi.


167. PILAF DE MIDII
Aceleaşi cantităţi ca la “Midii fierte”, în plus 1 ceaşcă cu orez, 2 linguri unt sau ulei, 1 ceapă mică, 1 linguriţă bulion, sare, piper.
Se fierb midiile cu puţină apă şi se scoate carnea dinăuntru. Se prăjesc uşor în unt sau în ulei o ceapă mică, tăiată mărunt, şi o ceaşcă de orez ales, spălat şi apoi bine uscat. Se sting cu două ceşti din zeama în care au fiert midiile, la care se adaugă, dacă este necesar, zeamă de carne sau apă. Se pune bulionul de roşii, sarea şi piperul. Se dă la cuptor. Când orezul este aproape gata, se pun midiile. Se răstoarnă şi se serveşte fierbinte.

168. MIDII PRĂJITE
Aceleaşi cantităţi ca la “Midii fierte”, în plus 1 ou, 2 linguri făină, 2 linguri lapte, sare, piper, 100 g untură sau ulei.
Se fierb midiile după cum s-a arătat mai sus şi se scot din scoică. Din ou, lapte, făină, sare şi piper se face un aluat gros ca o smântână. Se iau midiile cu o furculiţă, se moaie în aluat şi se pun la prăjit în untură sau în unt fierbinte. Se servesc cu zeamă de lămâie.

169. MELCI FIERŢI
3 duzini de melci, 1 pahar oţet, 1 lingură sare, 1 pahar cu vin, 1 ceapă, 1 morcov, 3 căţei de usturoi, cimbru, dafin, sare, 10 boabe piper.
Melcii sunt mai gustoşi începând din octombrie până în martie, când se închid pentru iarnă cu o pojghiţă ca un capac, formată din sucurile lor întărite. Se pot mânca şi în lunile de vară; în acest caz trebuie ţinuţi însă 15 zile într-un paner închis sau într-o cutie, într-un loc răcoros, ca să elimine toată murdăria din intestine, deoarece aceasta strică gustul mâncării. Se spală melcii bine în mai multe ape. Dacă au capac acesta se desprinde uşor cu vârful unui cuţit ascuţit. Se pun într-un vas încăpător şi peste ei se toamă un pahar de oţet şi o lingură de sare de bucătărie. Se amestecă uşor şi se ţin astfel două ore, pentru ca sucurile să se dizolve. Se scurg şi se spală în mai multe ape. Se fierb apoi cu 1/2 litru de apă rece, un pahar de vin, ceapă şi morcovul tăiate felii, mirodenii, sare şi piper. Când încep să fiarbă, se ia spuma de 2 — 3 ori. Se acoperă şi se lasă să fiarbă în clocote mici trei ore. Se scot din scoică şi se servesc calzi, cu lămâie.

170. MELCI PRĂJIŢI ÎN ALUAT
Aceleaşi cantităţi ca mai sus, în plus 1 ou, 2 linguri făină, 2 linguri de lapte, 1 linguriţă ulei, 1 lingură arpagic tocat, 100 g untură sau ulei.
Se fierb melcii şi se scot din scoică. Cu două ore înainte se face un aluat ca de clătite, din făină, lapte, o linguriţă de ulei, un gălbenuş şi sare. Înainte de a se pune la prăjit se adaugă albuşul bătut spumă şi arpagicul tăiat fin. Cu un sfert de oră înainte de a servi, se iau câte 8 — 10 melci odată, se moaie în aluat, se întorc cu o furculiţă pentru a se acoperi complet şi se introduc în untură încinsă. Se repetă operaţia de 2 — 3 ori până se prăjesc toţi melcii. Trebuie să se procedeze repede, pentru ca primii melci sâ nu stea prea mult la o parte, până sunt ultimii gata. Se servesc fierbinţi, cu o garnitură de pătrunjel puţin prăjit in untură.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu